[Urmează în română]
Charcoal, pastel on Arches 100% cotton paper, 140 lb, 42 x 76 inches, 2022
The large drawing showcases three life-size figures interacting with the Colossus of Constantine's right foot. Rendered diagonally, the foot adds a Baroque flair to the composition. The figures, only wearing contemporary boxer underwear, either support or push against the foot, their bone structures subtly discernible beneath blue-violet hues.
The central figure, depicted from behind, struggles to shoulder the enormous foot. Lucius Junius Brutus's head, a symbol of Republican values, emerges from the figure's lower back, looking upward. The strain to hold the foot, representative of Constantine's Christian autocracy, signifies the tension of Rome's transition from monarchy to republic. The artist's personal touch is visible in a friend's logo signed on the figure's heel. The figure on the right assists the central figure, holding his scapula and the foot. From this figure's crotch emerges Homer's head, an embodiment of Greek historical narratives, mythology, and truth notions that significantly influenced Western culture. In profile, the left figure appears to push the colossal foot. A theatrical mask from the Greek/Roman period emerges from this figure's belly, symbolizing deception and hidden identities. This mask links to the term 'hypocrite,' suggesting the complexity of identity and authenticity.
A green drapery, reminiscent of Albrecht Durer's woodcuts, runs across the top of the scene, with a backdrop of a wall adorned with prehistoric and ancient symbols. Resembling the back wall of Plato's cave, the wall exhibits warm-hued, repetitive friezes, symbolizing tradition and continuity. The art piece engages in dialogue with the past and present, challenging and presenting alternative perspectives within postmodern visual culture. The shadow of the Colossus foot, taking its own form, detaches from the original on the wall. This phenomenon reflects the concept of simulacrum, blurring the boundary between illusion and reality, echoing contemporary philosophical debates and commenting on today's visual culture, politics, and societal functioning. Guided by this context, the figures' heads emerge unusually from their crotches and bellies, disrupting natural order and symbolizing the tension between body and mind when questing for truth and reality. The placement of the heads in different parts of the body also draws inspiration from medieval depictions of the devil in Christian iconography. Finally, the floor features radiating lines creating inverse perspective and decorated tiles, with a small opening portraying The Temptation of Saint Anthony. This subject, frequently represented in art and literature, describes Saint Anthony's resistance against demonic temptations.
[Romanian version]
“Povara adevărului istoric”, Cărbune, pastel pe hârtie Arches de bumbac 100%, 140 lb, 107cm x 194cm, 2022
Desenul prezintă trei figuri în mărime naturală interacționând cu piciorul drept al Colosului Constantin. Redat diagonal, piciorul adaugă un farmec Baroc compoziției. Figurile, purtând doar lenjerie de corp contemporană de tip boxer, fie susțin, fie împing piciorul, structurile lor osoase fiind subtil vizibile sub nuanțele de albastru-violet.
Figura centrală, reprezentată din spate, se zbate să sprijine piciorul enorm. Capul lui Lucius Junius Brutus, un simbol al valorilor republicane, răsare din partea inferioară a spatelui figurii, privind în sus. Efortul de a susține piciorul, reprezentativ pentru autocrația creștină a lui Constantin cel Mare, semnifică tensiunea Romei în tranziția de la monarhie la republică. Atingerea personal a artistului este vizibilă în logo-ul unui prieten semnat pe călcâiul figurii. Figura din dreapta ajută figura centrală, ținându-i omoplatul și piciorul. Din zona inghinală a acestei figuri apare capul lui Homer, o întruchipare a narativelor istorice grecești, a mitologiei și a noțiunilor de adevăr care au influențat semnificativ cultura occidentală. În profil, figura din stânga pare să împingă piciorul colosal. O mască teatrală din perioada greco-romană răsare din burta acestei figuri, simbolizând decepția și identitățile ascunse. Această mască se leagă de termenul ,,ipocrit”, sugerând complexitatea identității și autenticității.
O draperie verde, care aduce aminte de xilogravurile lui Albrecht Durer, se întinde pe partea de sus a scenei, pe fundalul unui perete împodobit cu simboluri preistorice și antice. Asemănându-se cu peretele din spate al peșterii lui Platon, peretele expune frize repetitive în culori calde, simbolizând tradiția și continuitatea. Desenul angajează un dialog cu trecutul și prezentul, provocând și prezentând perspective alternative în cadrul culturii vizuale postmoderne. Umbra piciorului Colosului, luându-și propria formă, se detașează de original pe perete. Acest fenomen reflectă conceptul de simulacru, estompând granița dintre iluzie și realitate, ecou al dezbaterilor filosofice contemporane și comentând asupra culturii vizuale, politicii și funcționării societății de astăzi. Ghidate de acest context, capetele figurilor apar în mod neobișnuit din zonele inghinale și abdominale, perturbând ordinea naturală și simbolizând tensiunea dintre corp și minte în căutarea adevărului și realității. Poziționarea capetelor în diferite părți ale corpului se inspiră și din reprezentările medievale ale diavolului în iconografia creștină.
În final, podeaua prezintă linii radiale care creează o perspectivă inversă și plăci decorate, cu o mică deschidere care reprezintă Ispita Sfântului Antonie. Acest subiect, reprezentat frecvent în artă și literatură, descrie rezistența Sfântului Antonie împotriva tentațiilor demonice.